Prima dragoste?

Prima dragoste?
Acum 20-30 de ani, prima dragoste era de multe ori si singura. Cuplurile din liceu ramaneau impreuna toata viata si toate povestile pareau sa aiba "happy end-ul"prezent din ce in ce mai des doar in povestile copilariei. In zilele noastre, sa fi "combinat" cu cineva este considerat "cool", "smecher" si "trendy". Despartirile sunt deasemenea privite ca fiind pentru persoanele ce-si pot gasi pe altcineva in 2-3 zile. Replica "Te iubesc mult" apare in discutiile celor doi implicati intr-o relatie dupa aroximativ 1 zi de relatie iar declaratiile se intetesc pe masura ce relatia se adanceste. Despartirea fiind asteptata, cuvintele sunt cotate ca fiind spuse "la panarama". Viata continua, alta persoana, aceleasi clisee, acelasi rezultat, aceleasi scuze. Ciclul se repeta aparent la infinit. Unele relatii sunt legate on-line ori cu persoane ce nu se cunosc intre ele dar pare ca nu deranjeaza pe nimeni. Cu toate ca la liceu se merge pe principiul ca este perioada ce trebuie traita la maxim, cu cat mai multe persoane in jur si cu cat mai multe relatii, esuate sau nu, sfarsite in lacrimi sau nu, suferind sau nu, pentru marca popularitatea fata de grup. Cu toate acestea exista cupluri ce rezista si in zilele noastra pana dupa liceu. Cazurile sunt foarte rare, dar sunt. Sentimentele sunt relative, superficiale si putine, uneori neimpartasite de teama de a nu fi refuzate, alteori chiar respinse ulterior. Scoala trece pe locul al doilea pentru ca sentimentele trec pe primul loc desi ele nu ofera un viitor stabil nici macar daca relatia implica un miliardar deoarece totul este relativ, mai ales lucrurile materiale. Viata trebuie traita, orice persoana trebuie sa treaca prin sentimentul de dragoste eterna ce se dovedeste a fi doar un cliseu, iar experientele pe acest plan, fie ele si negative, intregesc caracterul oricariu om