Oameni. Cuvânt mic pentru ceva foarte mare.. La fel ca ”iubire” sau
”tinerețe”. Defapt suntem rezultatul unui experiment foarte prost! Oamenii sunt proști, insensibili,
ignoranți, avari, zgârciți, mincinoși, iraționali, pasivi, superficiali,
neserioși, posesivi, geloși, delăsători, paranoici, iresponsabili, imaturi,
neconsecvenți, dezaxați,pesimiști,răi,intoleranți,neîncrezători în propriile forțe, agresivi,
încăpățânați, neiertători,dezinteresați, dezechilibrați, nevertebrali,
inexpresivi,grăbiți să moară, aroganți, extremiști ... Ori prea-prea, ori
foarte-foarte.
Ne grăbim să
murim,ardem etape, vorbim mult si prost, ascultăm puțin spre deloc, nouă ni se cuvine totul, suntem ”miezul din dodoașcă„ ,nu ne bucurăm de viață, nu mai știm să iubim,suntem prea stresați, prea ancorați
în rutină, în banal, ne plafonăm și devenim proprii noștri inamici și ajungem să ne scăldăm în propria noastră indolență, iar partea
tristă este că noi știm. Știm,dar este ca și cum n-am ști ... Folosim pretexte ca ” de mâine „ sau ” de săptămâna viitoare„ , rămânem fixați
pe amintiri, refuzăm să ne dăm seama că trecutul nu se mai întoarce, îl
asimilăm ca parte definitoare a persoanei noastre când nu e altceva decât
dovada că am trăit, cu toate că nu mulți se pot lăuda că au trait mai mult de
câteva secunde din ani întregi; la fel cum mulți aud, puțini însă ascultă.
Parcă
refuzăm să trăim. Trist.
